un strain

3 iul. 2010 -  la 14:37

E tarziu deja, ma incearca somnul.

Dar imi tot vine imaginea lui in minte...chiar daca el nu mai reprezinta nimic pentru mine , zambetul lui, ultima oara nu am avut ce sa vorbim, de parca am fi epuizat toate subiectele posibile, aceleasi baliverne, si-a pierdut farmecul....tot...mi-am si spus ca ma voi uita in ochii lui daca imi va da acelasi fior ca odinioara atunci el mai exista pentru mine, daca nu...il voi da uitarii......a fost prima varianta...dar uite ca aminitrea lui e inca vie....cel ce era...asa il voi pastra...cu stupoare mi-a zis ca m-am schimbat intr-adevar asa si a fost imi dadusem seama ca numai sunt aceeasi si el numai e acelasi....si ca drumurile noastre nu se vor mai intersecta ....mi-a zis la un moment dat...ca vorbim de parca aceasta va fi ultima noastra intrevedere....poate ca a simtit si el ca asa va fi...doua vechi cunostinte...incercam sa ne dam seama de cat timp ne cunoastem...ei bine ce trufasa am fost atunci, am zis mai cu fara bagare de seama ca pare-mi-se din 2009, el a mai stat pe ganduri si m-a contrazis...din 30 noiembrie 2008, ei hai ca asta a fost buna, sa stie si data, pana nici eu nu am tinut minte data, imi amintisem doar ca era toamna ...nu cred ca asta e data, poate atunci o fi intalnit pe alta in mod cert nu pe mine....

Dar cat de mult s-a schimbat....am depanat amintiri....si cu atat am ramas cu amintiri...si ce frumoase au fost....garou-belle, ”cum sa uit” a zis....”ne-a marcat” intr-adevar asa a si fost...sti, sunt unele lucruri care ti se intampla o singura data in viata cu un persoana care va deveni straina fara sa bagi de seama.

Parca acela a fost apogeul...nu voi uita nici seara aceea ...cand il aveam pe el in fata mea si bella luna ne pazea....acele momente care pur si simplu iti taie respiratia....acelea merita traite si retraite....iar daca viata ne va pune fata-n fata din nou...vom rade cu patos de toate cele petrecute....nu stiu cat de mult pune el pret pe retrairi...dar nici nu-mi pasa atata timp cat nu-mi rapeste imaginea lui imuabila, ochii lui de un negru abisal patimaș...niciodata.......nu-mi voi permite sa-i uit... l-am adorat...



recomand filmul sau cartea "Great expectations"